Portrete de Campion – Interviu cu Miki Fera

April 16, 2010 at 2:41 pm | Posted in Portrete de Campioni, Povestiri despre Schi | 7 Comments

Mihaela Fera este un nume de legendă în schiul românesc. A participat la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice (1988,1992 şi 1994), apoi a plecat în SUA unde a a luat parte la Campionatele Mondiale de Schi Profesionist. In 1998 a devenit Campioana Mondiala. Este greu de comparat rezultatele schiorilor, dar cred ca Miki poate fi considerata ca cel mai bun produs al schiului nostru, alaturi de Edit Miklos. Si este un exemplu singular de schior care s-a realizat după ce a plecat din ţară.

In 2004, cu ocazia unui concurs internaţional de schi rezervat jurnaliştilor am întâlnit-o la Alpe d’Huez. Discuţia s-a legat rapid, insa interviul nu a aparut in presa pentru ca schiul nu este la mare pret in Romania, iar campionii nu sunt cunoscuti. Asadar in premiera acest interviu la Portrete de Campioni:

Ultima Campiona Mondiala

–         Ce mai faci Miki?

–         Bine.

–         Cu ce te mai ocupi?

–         Antrenez copii. Am o Academie de Schi numită Excel Team. În acest moment sunt 10 copii din Anglia. Din august până în decembrie suntem în Austria, la Hintertux, apoi ne mutăm aici până în aprilie. Au fost şi câţiva copii din Romînia.

–         Primul concurs memorabil?

–         Locul 3 la Cupa Topolino. Asta e un concurs deosebit este un adevarat Campionat Mondial de copii. Cine cîştigă aici în general confirmă mai târziu în Cupa Mondială. Pe locul 1 ţin minte că a venit atunci Elfi Eder iar pe 2 Pernila Wiberg, campioana olimpica de mai tirziu. Eu aveam 14 ani şi am capatat mare incredere.

–         La JO?

–         La coborârea olimpică de la Calgary, în 1988, am venit la 3.60 secunde de prima clasată. Era a doua coborâre din viaţa mea. Atunci am vazut că pot merge şi la probele de viteză.

–         Cel mai important rezultat?

–         Titlul mondial in Turul Profesionist la slalom uriaş. A fost ultimul an, apoi competitia s-a desfiintat. Pot spune ca sunt ultima Campioana Mondiala. Eu veneam din România şi nu aveam nimic în spate. Acasă condiţiile erau foarte proaste, ne antrenam cu beţe de alun şi mergeam la 3-4 concursuri FIS pe sezon când, pentru performanţă, e nevoie de minim 20! In America am avut satisfacţia cea mai mare. Am putut să mă antrenez, am avut echipament. Campionatul Mondial avea acelasi format ca si Cupa Mondiala, cu mai multe etape si o Finala. Am avut posibilitatea să particip la tot turul, ceea ce nu se putea in Romania.

M-am antrenat cu Bode Miller

–         Partenerii de intrecere?

–         În 1995, în primul meu an de profesionişti, roocky of the year la băieţi a fost Erik Schloopy, iar la fete am fost eu. În 1998, cînd am câştigat titlul la slalom uriaş, pe 2 s-a clasat Julien Parisien, skioare de Top 5 in Cupa Mondiala. Titlul la general la castigat Ophelie Racz. O stii sigur. Acum o cheama Ophelie David, si este campioana mondiala la Skiercross. M-am antrenat si cu Bode Miller la Loon Mountain, New Hampshire. Locuia în apropiere si venea dis de dimineata la antrenamente, inainte sa rasara soarele si sa se dea drumul la cabluri. La ora 9 incepea lucrul ca monitor. Urcam cu snowmobilul.

–         Ce e Turul Profesionist?

–         Turul profesionist are etape saptaminale in diferite statiuni ca si Cupa Mondiala, concursul insa este mult mai spectaculos. Atit la slalom cit si la urias se concureaza pe doua trasee paralele, in format eliminatoriu, cu sferturi, semifinale, finala. Ca la snowboard paralel.

–         Cum e ca antrenor?

–         E bine. Biroul meu e pe partie. În 2003 am absolvit cu cea mai mare nota US Coach Academy, iar din 2002 am propria mea şcoală. Am reuşit deja să promovez 4 copii în British Development Team, anticamera lotului de juniori ai Marii Britanii.

Vom fi Campioni Mondiali

–         Despre schiul romanesc?

–         Dl. Ştefan Tudosi, psihologul lotului, ne spunea că în România trebuie obţinute rezultate din ce în ce mai bune cu resurse din ce în ce mai puţine. Resurse există, avem copii talentaţi, organizaţional însă suntem la pământ. Ce văd eu din afară este un muşuroi de furnici, mult orgoliu şi puţină unitate.

–         Putem spera?

–         Da. Cred vor fi Campioni Mondiali romani.

–         Unde te grabesti acum?

–         In snowpark. Am terminat antrenamentele de azi si mai sunt citeva ore pina se inchid cablurile. Exersez citeva jumpuri apoi ne dam pe traseul de Skiercross. E fun.

Palmares

Născută la 6 august 1970, la Sibiu, într-o familie de sportivi.

La 13 ani este promovată în lotul naţional de seniori iar la 14 ani devine campioană naţională.

În 1985, la 15 ani, vine şi primul rezultat, locul 3 la Cupa Topolino primul ei concurs internaţional.

A participat la trei ediţii a JO:

-1998 – locul 21 la coborâre

-1992 – clasări în primele 30 la toate probele alpine

-1994 – locul 20 la combinata alpină

În 1994 se stabileşte în SUA. Concurează în Turul Profesionist (Ski Pro Tour) si obţine titlul de rookie of the year. În 1998 devină campioană mondială la slalom uriaş şi vicecampioană mondială la general.

7 Comments »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

  1. Pls Miki, daca treci pe aici, mi-ai ramas datoare cu o poza.🙂
    Mult succes in ce faci si …scuze pt intarziere

  2. Mai intai felicitari Radu pentru articol si ma bucur ca cineva aduce in fata schiori romani care obtin sau au obtinut performante notabile. Din pacate schiorii romani sunt ocoliti de articole, cel putin in presa mare. Multi nici nu stiu ca exista schiori de performanta la noi! Din nefericire nici nu avem (si nici nu am avut) spectatori. Pe vremea cand concuram, singurii spectatori erau parintii, arbitrii si cativa turisti agasati ca nu puteau schia pe partia de concurs. Iar fara spectatori schiul nu va fii niciodata interesant pentru sponsori. Pentru multi schiul pare usor, stai la munte, te dai pe schiuri…Cam asa sunt perceputi schiorii de catre oamenii obisnuiti. Dar cate sute de ore de antrenamente au cu totii in picioare nu prea stie nimeni.
    Pe Miki Fera o stiu de cand eram copii. Am schiat impreuna, am fost in cantonamente impreuna si am despre ea numai amintiri frumoase. Am fost de multe ori alaturi de lotul de fete prin cantonamente in Valea Alba si chiar in Bucuresti. Imi amintesc si acum cu placere de generatia de feta nascuta ’70 (Miki si Claudia Postolache) si pentru ca au fost primele schioare de la noi care au obtinut rezultate “afara”. Am fost cu totii putin mandri de ea, era cea care a reusit sa sparga cerul vicios(nu primesti fonduri pt materiale, cantonamente pentru antrenament in ststiuni serioase din vest pentru ca nu ai rezultate, iar rezultate nu se pot obtine fara materiale, cantonamente…) Intotdeauna am vazut-o pe Miki ca fiind cealalta sibianca simpatica (alaturi de Adi Macrea) si am apreciat la ea faptul ca era o persoana educata, de calitate. Asa cum o stiu pe Miki nu cred ca s-a schimbat. A avut rezultate de cand concura la copii si cu toate astea intotdeauna a fost modesta, la locul ei. Era genul de persoana pe care oricine si-ar fi dorit-o prieten.
    Inca odata felicitari pentru articol si m-am bucurat sa aflu ca un talent ca al Mihaelei nu s-a risipit dupa ce s-a incheiat perioada competitionala.
    Miki, daca citesti cele scrie aici sa stii ca m-am bucurat mult sa aflu ca ai o cariera in schi care iti aduce cu adevarat satisfactii. Bravo.
    Te salut cu prietenie,
    Radu Marian.

  3. @Radu: Multumesc pentru aprecieri.
    Super comentariul tau. Te-ai gandit vreodata sa scrii?🙂

  4. […] bucur sa adaug inca o romanca in aceasta galerie selecta, in care am reusit sa cuprind pana acum pe Miki Fera, Horia Colibasanu, si Urs Imboden, alaturi de Kilian Albrecht, Herman Maier, Maria Riesch sau […]

  5. am citit cu mare placere.
    si am postat fragmentat in gazeta. comentariu la o nota despre Ania Caill

  6. Multumesc pentru apreciere.
    Poti sa imi spui te rog in ce gazeta ai postat? Sa ma laud putin:)

  7. […] ii multumesc Cameliei, care aplica de mult acesta tehnica, dlui Nelu Cosma care ne-a transmis-o, si Mihaelei Fera, care m-a invatat o serie de mici exercitii care au facut-o posibila. Maine vom merge la […]


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.
Entries and comments feeds.

%d bloggers like this: